Date fizico-geografice
Relieful
Are un relief în trepte unde dealurile, ÅŸesul ÅŸi lunca SomeÅŸului se îmbină armonios.
Culmile deluroase fac parte din grupa Dealurile Codrului. Nicolae Iorga prezintă acest ţinut pitoresc ca pe un adevărat tablou:
„Subt marea lumină desmierdătoare dealurile împădurite ale Sălsigului îÅŸi desfăşoară strălucitele odăjdii de rosu ÅŸi auriu…… Deocamdată însă urmăm drumul SomeÅŸului, ascuns dealuri cu păduri, care au făcut pe cărturarii noÅŸtri să numească această Å£ară a Sălagiului: Silvania…. Valea aceasta nouă n-are un rîu care să ne vadă, căci apa Sălagiului e numai o scurgere săracă , prezărită într-o râpă”.
Dar cele mai line dealuri desfăşoară la soare coastele lor străbătute de plugul roditor. E încă o Å£ară de pane la picioarele muntelui.
În partea vestică se întinde IertaÅŸul ÅŸi Borjugul, un Å£inut ceva mai jos, cu înălÅ£imi în jur de 175m .
Urmează vatra satului pe un ÅŸes întins, cu mici ondulaÅ£ii, care are aproape aceeaÅŸi înălÅ£ime cu lunca SomeÅŸului, de 160 m.
MoÅŸia satului cuprinde în general terenuri agricole ce se găsesc pe terasa SomeÅŸului, care are înălÅ£imea de 160 m.
La 1 km de vatra satului se întinde lunca SomeÅŸului, ce constituie albia superioară a râului ÅŸi care, pe an ce trec, se îngustează datorită acÅ£iunii de eroziune a apei. De cele mai multe ori când se produc inundaÅ£ii aceasta este acoperită de ape.
Caracteristici climatice
Comuna Gârdani, situată în Depresiunea Baia Mare are o climă temperat-continentală, influentată de curenÅ£ii de aer nord-vestici. Se întâlnesc fenomene meteorologice deosebite de ceaţă, zăpadă ,gheaţă, secetă, brumă timpurie, îngheÅ£uri târzii. Primăvara, uneori cad brume târzii care afectează culturile agricole. Grindina cade mai rar. Grosimea stratului de zăpadă este de 20 cm ÅŸi poate persista, cu întreruperi, 3 luni. Primele ninsori apar la sfârÅŸitul lunii noiembrie ÅŸi Å£in până în primele zile ale lunii martie. Numărul zilelor cu strat de zăpadă, în medie sunt de 48. Solul, relieful ÅŸi clima influenÅ£ează vegetaÅ£ia ÅŸi fauna orizontului local.
Temperatura medie anuală este de +8,7 grade C, ce se apropie de valorile termice din partea centrală a Transilvaniei, iar cantitatea medie anuală de precipitaÅ£ii este de 600 mm. Temperatura maximă s-a înregistrat la 16 iunie 1931 de + 39 grade C ÅŸi în iulie 2007 de + 40-41 grade C, iar cea mai scazută temperatură s-a înregistrat la 25 ianuarie 1942, de -32,6 grade C.
Vânturile: bat vânturi neregulate, mai ales primăvara ÅŸi toamna. Domină vânturile de sud-est, urmate de cele de sud-vest. Cea mai mare intensitate o au vânturile din direcÅ£ia sud-vest ÅŸi nord-vest. În general bat cu viteze de 30-40 km/h. În ianuarie 2007 s-au înregistrat vînturi puternice cu viteze de 70-80km/h.
Vegetaţia şi fauna
Solul, relieful ÅŸi clima influenÅ£ează vegetaÅ£ia ÅŸi fauna orizontului local. Flora ÅŸi fauna localităţii prezintă o trecere de la cea muntoasă la Câmpia Transilvaniei.
Zona păduroasă se întinde pe o suprafaţă de 1018 ha.
Majoritatea arborilor este formată din stejar, ce reprezintă 70% din masa păduroasă, urmat de fag şi carpen ce reprezintă 15% din totalul arborilor.
Animalele care trăiesc în pădure sunt: vulpi, căprioare, mistreÅ£ul, iepuri, veveriÅ£e ÅŸi păsări: fazani, găinuÅŸa de pădure, uliul, ciocănitoarea, graurul, turturica, piÅ£igoiul, codobatura, prepeliÅ£a, cucul, etc.
În curtea Åžcolii Speciale se află arborele Ginko Bilobade peste 200 ani, declarat monument al naturii, aflat în custodia acestei ÅŸcoli.
MulÅ£i ani localnicii s-au mândrit cu Plopul Batrândin centrul satului care avea o vechime de peste 200 ani. În 1999 el a fost doborât fiindcă punea în primejdie circulaÅ£ia rutieră ÅŸi pietonală.
DeÅŸi SomeÅŸul în ultimii ani este destul de poluat, fauna piscicolă e reprezentată de somn, mreană, scobar, clean, caras, ÅŸtiucă.