Istoricul localităţii
Din vechime oamenii au preferat să se aÅŸeze, acolo unde natura le oferea sursa de hrană ÅŸi adăpost în caz de primejdie. Valea SomeÅŸului ÅŸi dealurile Codrului au oferit condiÅ£ii prielnice dezvoltării comunităţii umane, încă din epoca străveche ÅŸi antichitate.
Deoarece localitatea Gârdani nu a constituit punct arheologic, nu se cunosc mărturii din aceste perioade. Se ÅŸtie însă că zona Codru a rămas în afara hotarelor Imperiului Roman ÅŸi a constituit terenul numeroaselor confruntări dintre dacii liberi de aici ÅŸi romanii stabiliÅ£i în castelul de la Porolissum.
După retragerea aureliană în 271, limesul dintre dacii liberi ÅŸi lumea romană a fost distrus, ceea ce a permis dacilor liberi din această zonă să patrundă în Dacia romană. Contactul dintre daco-romani ÅŸi dacii liberi a contribuit la romanizarea acestora.
În sec.al VIII-lea, pe întreg spaÅ£iul carpato-dunărean, se poate vorbi de un popor roman.
În sec.XI-lea, Å£inutul zonei Codrului marca extremitatea nord-estică a voievodatului lui Menumorut, constituind împreună cu regiunea de la sud până la poarta MeseÅŸului, Å£inta atacurilor feudalilor maghiari în expansiunea lor spre răsărit.
Cucerirea Transilvaniei s-a făcut progresiv, de la vest spre est, peste vechile ţări locuite de români. Ungurii au înfiinÅ£at 7 comitate: Biharia, Solnoc, Turda, Cluj, Alba, Dabâca ÅŸi Crasna.
În 1476 localitatea Gârdani făcea parte din comitatul Solnocului de Mijloc ÅŸi Sătmarului.
Când Mihai Viteazu, în 1599, a ocupat Transilvania, aici se afla graniÅ£a stapânirii marelui voievod român.
Aproape un sfert de secol, din 1661-1685, acest Å£inut a marcat hotarul dintre Principatul autonom al Transilvaniei ÅŸi paÅŸalâcul de la Oradea.
După Marea Unire din 1918, Gârdani a aparÅ£inut de Plasa Cehu Silvaniei.
Între 1930-1940, localitatea Gârdani a avut statutul de comună. Din anul 1940, localitatea Gârdani a fost inclusă la comuna Sălsig până în 1988. O perioadă scurtă, din 1988-1989, făcea parte din comuna Ulmeni, iar din 1989 până în 2004, revine la comuna Sălsig. Din 2004 a redevenit comună.
Localitatea Gârdani este atestată documentar pentru prima datâîn 1424, cu numele de Ardanfalva, Arganfalwa, Hardanfalva ÅŸi Kardanfalwa. În acea perioadă, Gârdani era o aÅŸezare mică formată din 46 de familii, aÅŸezată la o distanÅ£a de 2 km, pe direcÅ£ia nord-vest, de actuala aÅŸezare. Locul respectiv se numeÅŸte ÅŸi acum „La Colibi”, pe „Valea Jotii”, pe „Dealul Ursoi”. În 1476, localitatea Gârdani făcea parte din comitatul Solnocului de Mijloc ÅŸi Sătmarului.
Timp de 5 secole toponimia este puÅ£in modificată: 1470 - Kordanfalwa, 1543 - Ghardanffalwa, 1549 - Gardanfalwa, 1570 - Gerdanfalwa, 1612 - Gardanfalva, 1733 - Gerdany, 1750 - Gardany, 1850 - Gîrdany, 1854 - Gardanfalva ÅŸi 1918-2007 Gârdani.
În 1424, Gârdani era o aÅŸezare mică formată din 46 familii, aÅŸezată la o distanţă de 2 km, pe direcÅ£ia nord - vest, de actuala aÅŸezare. Locul respectiv se numeÅŸte ÅŸi acum La Colibi, pe valea Jotii, pe Dealul Ursoi.
În jurul anului 1600 se mută aÅŸezarea pe partea de deal numită „Dealul Satului”, unde localnicii îÅŸi construiesc o biserică de lemn, în jurul anului 1650, pe care o vând localităţii Arduel în anul 1790. După instaurarea stăpânirii habsburgice în Transilvania, în urma păcii de la Karolwitz 1699, organizarea administrativ-teritorială a localităţii se schimbă. La începutul stăpânirii habsburgice, această zonă făcea parte din Partium, o perioadă a aparÅ£inut de Principatul Autonom al Transilvaniei, ca apoi să depindă de coroana imperială austriacă. După Marea Unire din 1918, Gârdani a aparÅ£inut de Plasa Cehu Silvaniei.
În 1780, contele Blomberg primeÅŸte ca danie de la Împăratul Imperiului Habsburgic, Iosif al II- lea, un domeniu în Gârdani de 5000 ha ÅŸi 1500 ha pădure. În acelaÅŸi an a început construcÅ£ia castelului Blomberg, care s-a terminat în 1821. În jurul acestei proprietăţi gârdălenii au pus bazele unei noi aÅŸezări.
După cum reiese din însemnarea făcută în Cartea de Aur a Prefecturii Sălaj, localitatea s-a dezvoltat mult.
Între anii 1930-1940, localiatea a avut statutul de comună. Din anul 1940, a fost inclusă la comuna Sălsig până în 1988, urmând ca o perioadă scurtă (1988-1989) să facă parte din comuna Ulmeni, iar din 1989 până 2004, revine la comuna Sălsig. Din 2004 Gârdani redevine comună.